Curtea Constitiţională a României a hotarăt luni că Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate este CONSTITUŢIONALĂ, cu votul a 6 judecatori din totalul de 9 membri.
Decizia CCR este definitivă, general obligatorie şi este valabilă şi pentru viitor, aşa că NU se mai pot face contestaţii de neconstituţionalitate la articolele de lege contestate pentru că ele sunt din start inadmisibile.
CCR a judecat, luni, excepţiile de neconstituţionalitate la Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate formulate de Constantin Nicolescu, baronul PSD de Argeş, preşedintele Consiliul Judeţean, parlamentarii Kerekes Karoly,Brânduşa Novac, Vasile Ghiorghe Gliga, precum şi Nicolae Robu, fost parlamentar, acum primar în Timişoara. De asemenea, a mai ridicat excepţii la CCR şi dr Vasile Astărăstoie, directorul Institutului de Medicina Legală şi rectorul Universităţii de Medicină din Iaşi.
Prin aceste excepţii de neconstituţionalitate au fost contestate mai multe articole din legea de organizare şi funcţionare a ANI, care anihilau, practic, rostul functionării agentiei. Intre altele, contestarii au cerut ca averile să fie secretizate ( să nu mai fie postate pe pagina de Internet a ANI) şi ca termenul de contestare să fie mărit la 45 de zile (de la 15 zile, cât este prevăzut în legea in vigoare).
Contestatarii au mai reclamat activităţile desfăşurate de inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea acestora, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice.
CCR a amânat de mai multe ori pronunţarea în aceste dosare, în special din lipsă de cvorum, repunând cauzele pe rol.
Luni , însă Curtea Constitutionala a României a respins toate aceste excepţii. Decizia CCR este definitivă şi general-obligatorie şi este valabilă şi pentru viitor.
Din 2010 şi până în p
