Teoria relativităţii generale, elaborată de Albert Einstein şi publicată în 1915, a fost din nou verificată cu ocazia studiului unei perechi de stele ciudate aflate la 7.000 de ani-lumină depărtare de Pământ. Este, spun oamenii de ştiinţă, cel mai dificil test prin care a trecut până acum celebra teorie, care, iată, şi-a dovedit încă o dată valabilitatea.
Oamenii de ştiinţă se aşteaptă oricând ca, în anumite condiţii, modelul propus de Einstein pentru a descrie gravitaţia la scară foarte mare, la nivelul structurilor cosmosului, să nu fie valabil; de aceea, studiile asupra unor sisteme de corpuri cereşti sunt prilejuri de verificare a valabilităţii teoriei.
Cel mai recent studiat „laborator natural de testare” este un sistem de două stele îndepărtate, una dintre ele fiind o masivă stea neutronică, cealaltă o pitică albă. Forţa gravitaţională extrem de intensă exercitată de steaua masivă a pus la încercare teoria relativităţii generale.
În cadrul sistemului studiat, numit PSR J0348+0432, steaua masivă este un pulsar - o stea neutronică rotitoare, cu masa de două ori mai mare decât cea a Soarelui. Ea şi însoţitoarea ei, steua pitică albă, se rotesc una în jurul celeilalte (efectuând un tur complet al orbitei la fiecare 2 ore şi jumătate), iar condiţiile specifice acestui sistem au pus teoria relativităţii generale la cele mai grele încercări de până acum.
Însă observaţiile astronomice făcute s-au potrivit cu predicţiile teoriei.
Articolul integral aici: descopera.ro Teoria relativităţii generale, elaborată de Albert Einstein şi publicată în 1915, a fost din nou verificată cu ocazia studiului unei perechi de stele ciudate aflate la 7.000 de ani-lumină depărtare de Pământ. Este, spun oamenii de ştiinţă, cel mai dificil test prin care a trecut până acum celebra teorie, care, iată, şi-a dovedit încă o dată valabi
