După trei săptămâni de tensiune, bomba Bank of Cyprus a fost dezamorsată ca la Ploieşti, joi. Clienţii cu depozite peste 100.000 euro care nu apucaseră să retragă încă banii din sucursala românească nu vor sfârşi cu o parte a economiilor confiscate, ca în Cipru, ci vor intra sub umbrela Fondului Român de Garantare a Depozitelor prin Marfin Bank, entitate cu personalitate juridică română, care este supravegheată de BNR. Nu este vorba numai de depozite (din peste 240 milioane euro la finalul anului trecut în Bank of Cyprus au mai rămas 77 milioane), ci şi de o parte a creditelor fără probleme (doar 82 milioane euro din cele peste 500 milioane euro care existau în bilanţ la finalul lui 2012).
Cum mare parte din deponenţii Bank of Cyprus, supuşi unui stres considerabil în ultimele trei săptămâni, probabil că nu vor dori să migreze cu economiile între bănci cipriote, în ciuda fluturării asigurării Fondului de Garantare român, autorităţile au impus majorarea capitalului Marfin cu 20 milioane euro şi sunt pregătite să ofere împrumuturi de urgenţă în caz de nevoie. O spune textual şeful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, într-un interviu pentru Mediafax („Cu un indicator de solvabilitate la nivelul celui pe care-l are acum Marfin Bank, nu am nici o îndoială că Banca Naţională a României va asigura acesteia, potrivit legii, lichiditatea necesară pentru a face faţă oricăror solicitări“).
Bank of Cyprus se transformă astfel într-un soi de zombie bank, care va gestiona doar creditele mai puţin atractive pentru a fi preluate de Marfin şi puţinele depozite care erau utilizate drept garanţii pentru creditele acordate. Până la urmă, din toată afacerea ar putea să iasă cel mai bine debitorii strâmtoraţi ai băncii, în ideea că portofolii întregi de împrumuturi vor fi vândute cu discounturi generoase recuperatorilor de creanţe, banca neputând onora, previzibil, sol
