Lipsa unor criterii clare de departajare a elevilor face părinții să „liciteze” cu sume din ce în ce mai mari ca să-și vadă copiii în școli văzute drept „performante”. Directorii și învățătorii sunt principalii beneficiari
Fenomenul mutaţiilor fictive continuă să afecteze zonele în care există şcoli cu reputaţie bună. O dovedesc şi listele cu înscrişii la clasa pregătitoare, care au fost publicate ieri.
Nu se poate fără atenţii
„De curând, învăţătoarea băiatului meu mai mare m-a rugat să iau în spaţiu un copil, ca să îl poată înscrie la şcoala unde locuim noi”, povesteşte Diana, care locuieşte în zona centrală a Capitalei.
A răspuns rugăminţii domnei, însă nu poate uita gustul amar pe care l-a avut atunci când a mers să îşi înscrie băiatul cel mare la şcoala de cartier şi nu a putut până nu a dus o atenţie, care i-a fost sugerată.
În alte şcoli cu „reputaţie”, situate în zone mai periferice, se înghesuie copiii care locuiesc în afara Capitalei, dar ai căror părinţi nu vor să audă să îi dea să înveţe cot la cot cu copiii ţăranilor din comunele unde stau. „La înscriere era plin de mame care locuiesc prin vile din Popeşti-Leordeni şi care veniseră cu şpăgi ca să li se primească copiii. Din ce am auzit eu, e vorba de sute de euro (200-300 de euro). La şcoala unde e fiul meu sunt 120 de copii înscrişi la pregătitoare şi aveau doar trei clase aprobate...”, povesteşte mama unui băieţel înscris la o şcoală din cartierul Berceni.
Expertul în educaţie Ştefan Vlaston acuză lipsa unor criterii generale pentru departajarea copiilor.
„Practic, se folosesc criteriile locale ale şcolilor, asta înseamnă bunul plac al directorilor”, consideră expertul.
Şcolile şi mai ales liceele suprasolicitate la înscriere (gen Goethe) ajung să aibă un număr de elevi mult peste locurile propuse. „Dacă părinţii au reuşit să îşi facă mutaţie, nu au ce să le fa