Peste 60 la sută dintre români consideră că se muncea mai bine în România înainte de 1989, iar peste jumătate cred că ziua de 1 Mai era sărbătorită mai frumos decât în prezent, potrivit unui studiu remis MEDIAFAX.

Studiul, realizat pentru Ziua Muncii, de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), arată că peste jumătate dintre români (54 la sută) obişnuiesc să sărbătorească 1 Mai, iar cei mai mulţi dintre ei petrec această zi fie acasă (39 la sută), fie la iarbă verde (39 la sută), cu familia apropiată (54 la sută), în compania prietenilor (25 la sută) sau cu familia extinsă (17 la sută).

Pentru o treime dintre participanţii la studiu (35 la sută),1 Mai semnifică Ziua Muncii, dar pentru 13 la sută această zi este doar "zi liberă", zece la sută spun că este o zi obişnuită, normală. Pentru nouă procente această zi nu are nicio semnificaţie, iar pentru şapte la sută este o zi de odihnă şi relaxare

Aproape jumătate dintre cei chestionaţi cred că 1 Mai nu şi-a mai păstrat, în ultimii ani, semnificaţia de Zi a Muncii, iar peste jumătate cred că 1 Mai se sărbătorea mai frumos înainte de 1989 decât în prezent.

Unul din 10 români nu consideră potrivit ca Ziua Muncii să fie sărbătorită printr-o zi liberă şi peste jumătate dintre aceştia cred că această zi ar trebui sărbătorită prin muncă.

Doi din zece români vor pleca undeva în perioada cuprinsă între 1 Mai şi sărbătoarea de Paşte, majoritatea optând pentru a merge în vizită la rude şi prieteni (54 la sută), la munte (35 la sută) sau la ţară (34 la sută).

Dintre cei chestionaţi, 41 la sută spun că vor ieşi la iarbă verde de 1 Mai, 38 la sută vor pregăti cu această ocazie mici, iar 52 la sută vor face grătare.

Bugetul alocat pentru ziua de 1 Mai este unul relativ modest: unul din trei respondenţi alocă până în 100 de lei, 27 la sută spun că au alocat cel mult 199 l