Cei mai mulți se plâng de cresterea pretțrilor, pierderea slujbelor și corupție.
Din 1999 cind a avut loc in România primul consens politic privind necesitatea aderarii la Uniunea Europeana, lucrurile s-au schimbat destul de mult. De la aproape unanimitatea celor care-si doreau o Românie europeana, evolutia nu putea fi decit in sens invers. In 1999, cind România a inceput negocierile de aderare, Europa abia incheiase ultimul razboi care a avut loc pe continent, cel dintre Kosovo si Serbia si care a luat sfirsit doar dupa interventia militara a NATO.
România traia atunci spaimele unui conflict aflat la granitele tarii, iar populatia isi punea toate sperantele in aderarea la Uniunea Europeana si NATO, ca formula de asigurare a pacii si bunastarii pe termen lung. Sondajele de opinie din perioada conflictelor de pe fostul teritoriu al Iugoslaviei aratau ca printre principalele temeri ale românilor se afla razboiul.
Intre timp lumea s-a schimbat radical, iar România este inconjurata de state care sint sau vor sa devina membre ale Uniunii Europene. In plus americanii si-au instalat doua baze militarea in România si urmeaza sa aduca si un scut antiracheta. Românii se simt mai siguri avindu-i pe americani alaturi, pentru ca in tara sentimentele anti-rusesti persista, iar simpatia fata de Statele Unite a ramas neschimbata, chiar daca generatiile care au trait sub comunism i-au asteptat in zadar 50 de ani sa vina sa le salveze. Aproape 80% dintre români considera ca scutul antirscheta influenteaza in bine siguranta nationala si tot atitia vad in Statele Unite un prieten.
In paralel, insa, increderea in Uniunea Europeana este in scadere si potrivit unui sondaj facut de Centrul International Antidrog si pentru Drepturile Omului, 58% dintre români sustin ca aderea la Uniunea Europeana le-a schimbat viata in rau. Cei mai multi se pli
