Popa Laszlo Tokes, convertit cu largul sprijin pedelist în europarlamentar, n-are somn, dacă nu tulbură mereu apele. Luni l-a prins iar strechea şi a anunţat că a făcut deja demersuri şi strânge semnături pentru o "iniţiativă civică europeană privind autonomia comunităţilor istorice maghiare". Proiectul, adaugă belicosul domn, a fost deja depus la Biroul juridic al Parlamentului European, iar după adoptare, ar deveni obligatoriu pentru statele vizate, recte România, Serbia, Slovacia, Ucraina. "Pentru noi, precizează ipochimenul, anul acesta va fi Anul Autonomiei".
Nu întâmplător, provocarea vine la câteva zile după ce - sub şantajul cu negocierile de admitere în UE - Sebia a fost obligată să recunoască Republica Kosovo, proclamată unilateral, iar altor cinci state (România, Spania, Grecia, Cipru, Slovacia), care, din motive întemeiate şi lesne de priceput, refuzaseră să se alinieze, o rezoluţie a Parlamentului European, sub influenţa Partidului Popular European, din care şi Tokes face parte, le cere să accepte Kosovo aşa cum e. Politica faptului împlinit.
Trebuie să fii struţ şi să-ţi bagi capul în nisip, făcându-te că nu vezi agresiunile la adresa statalităţii României, la condiţia ei de stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil, agresiuni pe care extremiştii maghiari, iar nu populaţia de etnie maghiară din Transilvania le-au îndesit în ultimul an. Trebuie să ai memoria primejdios de scurtă, ca să uiţi de provocările - adesea încurajate şi chiar iniţiate de înalţi oficiali de la Budapesta - legate de tentativa de reînhumare a unui bard horthyst, de reabilitarea unui criminal de război, de frecventele manifestări sub slogane ca "Secuimea nu_i România" sau "La revedere România!". Ori să accepţi ameninţarea cu moartea a unei eleve doar pentru că a purtat o panglică tricoloră, sau să permiţi directorului unui liceu covăsnean să cea
