Săptămâna aceasta avem – aşa cum al nostru cititor, mai deştept decât al lor, a văzut deja – o copertă care înfăţişează un mic cu muştar şi două ouă. Este viziunea „Academiei Caţavencu” asupra sărăciei care s-a abătut peste țara noastrăîn ultimii ani precum și megaofertele pe care fiecare partid le face în astfel de perioade. Tradiţia nu-i nouă. Muştariştii şi şoşonarii care se vor înghesui la haleurile gratuite ce vor fi oferite, cu siguranţă, în aceste minunate zile libere, de generosul guvern, nu-s nici ei ceva nou. Nici măcar despre mici sau ouă nu băgăm mâna-n foc c-ar fi chiar noi sau cât de cât proaspete. Dar noi sunt, cu siguranţă, ipocriţii care s-au culcat azi-noapte plini de păcate şi s-au sculat azi evlavioşi şi foarte nervoşi pe Academie, fiindcă „batjocoreşte Sfintele Sărbători”. Ei bine, nu ne-am propus să batjocorim nimic, ortodocşilor de duminică! Ceea ce ne-am propus a fost să ironizăm tocmai ipocrizia miticilor, care-şi fac trei rânduri de cruci şi apoi încing un grătar cu manele, să se ducă fumul până la al nouălea cer! Ceea ce ne-am propus a fost să ironizăm ticăloşia unor indivizi care n-au nimic sfânt atunci când cumpără voturi cu un mic, un ou şi-o chiflă, în schimb ne ţin nouă prelegeri despre sfinţenie. Ceea ce ne-am propus a fost să ironizăm tocmai spoiala de credinţă, cucernicie, pioşenie şi bunătate creştină pe care o afişează, ca pe un sclipici menit să ia ochii, nişte păcătoşi de cea mai joasă speţă, nişte fameni care s-au închinat mereu nu la Dumnezeu, ci la Mamona sau, după caz, la Ramona (Gabor, Bădulescu şi altele de acest gen). Unul dintre ortodocşii de remarcă (apud. Vanghelie) care s-au arătat oripilaţi de coperta noastră este preacuviosul Adrian Halpert, reconvertit din lansator de „bombe sexy”, petarde şi alte pocnitori din pagina 5, în guru creştin. Cuprinsă de un fior metafizic pe la lingurică, preacuvioşia sa acuză un