Prinţul Willem-Alexander, care va deveni marţi, la vârsta de 46 de ani, rege al Olandei, în urma abdicării mamei sale, regina Beatrix, a fost considerat în tinereţe drept o persoană destinsă, capabilă să preia coroana iar apoi să dobândească treptat legitimitate.
Ţara a aclamat naşterea, la 27 aprilie 1967, a lui Willem-Alexander Claus George Ferdinand, prinţ al Olandei. Pentru prima dată după 1890, după o regentă şi trei regine, tronul va fi ocupat de un bărbat.
Căsătorit în 2002 cu argentinianca Maxima Zorreguieta, cu care a avut trei copii: prinţesa moştenitoare Catharina-Amalia, în vârstă de nouă ani, Alexia, şapte ani şi Ariane, şase ani. Tatălui Maximei, fost secretar de stat în perioada dictaturii argentiniene, nu i-a fost permis accesul la nunta fiicei sale şi nici nu va participa la întronarea lui Willem-Alexander.
Willem-Alexander a dovedit încă de la o vârstă fragedă că are o personalitate puternică. Suportând cu greu să fie mereu în lumina reflectoarelor, el a aruncat cu bulgări de zăpadă în jurnalişti în timpul vacanţelor în Austria şi, la vârsta de 11 ani, chiar a invitat presa olandeză să "dispară", deranjat de aparatele de fotografiat ale jurnaliştilor.
Tot la 11 ani, el şi fraţii săi se amuzau aruncând cu ajutorul unui elastic proiectile făcute din folie de aluminiu, în timpul unei defilări oficiale organizate de Ziua Reginei, sărbătoarea naţională a Olandei.
El a avut o adolescenţă dificilă, iar părinţii săi, regina Beatrix şi Prinţul Claus, l-au trimis să-şi termine studiile secundare în Ţara Galilor, la o şcoală privată. El are imaginea unui tânăr dezinvolt, care declară pe un ton glumeţ că ar fi gata să lase tronul fratelui său.
Willem-Alexander va fi supranumit "Prinţul Pils", o referire la cantităţile mari de bere pe care acesta le consuma în studenţie, în timpul studiilor în Istorie de la Universitatea
