Anul trecut, au fost eliberate 1.478 de atestate pentru familii apte să adop-te copii, dintre care 52 au fost anulate sau retrase. Un număr de 699 de familii se află într-o anumită fază – mai mult sau puţin avansată - a procesului de adopţie (potrivire practică, încredinţare în vederea adopţiei sau chiar au adoptat deja legal copii). Aceste informa-ţii ne-au fost furnizate de către Ramona Popa, consilier la Oficiul Român pentru Adopţii. Care, însă, ne-a mai precizat că nu toţi copiii instituţionalizaţi sunt eligibili pentru a fi adoptaţi, deoarece “unii mai păstrează legături cu diverşi membri ai familiei, iar alţii sunt deja prea mari”.
Ramona Popa mai spune că “românii doresc să înfieze copii sub trei ani, iar în cazul acestora o familie poate aştepta între un an şi două luni şi un an şi patru luni. În cazul copiilor mai mari durata de aşteptare pentru adopţ’ţie este de 4-6 luni.”
“Este o practică să găseşti o mamă însărcinată…”
Deşi modalitatea de adopţie s-a mai simplificat, perioada uneori destul de lungă de aşteptare, dar şi faptul că, potrivit statisticii de mai sus, mai mult de jumătate dintre familiile declarate apte să adopte un copil în 2012 nu au primit un răspuns pozitiv până acum, există tentaţia de a încălca legea.
Acest fapt ne-a fost confirmat de către Eliza Petrov, avocat specializat în adopţii la Casa de avocatură Coltuc. Petrov ne-a precizat că “este o practică destul de des întâlnită să găseşti o mamă însărcinată care nu vrea să ţină copilul şi să treci în certificatul de naştere ca fiind tată natural pe soţul din familia care vrea să adopte un copil. Pe urmă, mama naturală renunţă la drepturile părinteşti şi soţia tatălui declarat în certificatul de naştere poate înfia copilul. În acest mod, soţii care adoptă un copil devin, legal, părinţii copilului. Problema este că devenise o practică atât de des folosită, încât chiar
