Cu cornuri şi covrigi – aşa a început povestea de dragoste a Lenuței și a lui Edi. Cei doi formează un cuplu fericit de aproape zece ani, cunoscându-se pe vremea când Edi era un brutar priceput şi a cucerit-o cu preparatele sale gustoase. Ca în orice „love story”, privirile și zâmbetele au făcut toată treaba. De aproape un deceniu tinerii au visat la momentul de acum: să împartă un cămin. Spre deosebire de multe alte cupluri, care trebuie să înfrunte etapele grele ale obținerii unui împrumut la bancă, ei au fost nevoiți să treacă un prag mai abrupt: dizabilitățile intelectuale. Deși și-au petrecut copilăria în centre de plasament, Lenuţa şi Edi au învăţat să se descurce singuri şi de doi ani locuiesc împreună. Au format astfel familia pe care nu au avut-o niciodată.

Pe Lenuţa şi Edi i-am găsit într-o zi de miercuri la centrul Fundaţiei „Pentru Voi”, acolo unde asamblează capace pentru deodorante de cameră, cel puţin patru ore pe zi. Cu banii câştigaţi reuşesc să plătească cheltuielile pentru locuinţa protejată oferită de Fundaţie şi să trăiască decent. Spre deosebire de persoanele cu Sindrom Down sau autism, Lenuţa şi Edi nu s-au născut cu un retard mintal sever, astfel că nu au nevoie în permanenţă de cineva care să aibă grijă de ei. Dizabilitatea intelectuală de care suferă s-a accentuat şi mai mult în copilărie, mai ales că cei doi nu au avut parte de dragostea unei mame, ci doar de bătăile colegilor mai mari din centrele de plasament în care au locuit.

Lenuța

Lenuţa are 27 de ani, este foarte vorbăreaţă şi veselă mai tot timpul. A avut ghinionul de a se naşte într-o familie săracă din judeţul Constanţa, mai are patru surori, iar mama ei a decis că e mai bine să o dea pe fetiţă într-un centru de plasament. Nu-şi aduce aminte cum arată mama ei, şi spune că nici nu o interesează, mai ales că în anii copilăriei nu a căutat-o niciodată. Până la vâ