- Cultural - nr. 84 / 30 Aprilie, 2013 Potrivit canoanelor Bisericii Ortodoxe Romane, la inceputul Saptamanii Patimilor si a Invierii Domnului Isus Hristos (cunoscuta intre credinciosi ca "Saptamana Mare”), respectiv in ziua de luni, 29 aprilie, de dupa sarbatoarea Floriilor, la paraclisul "Sf. Ioan Botezatorul”, al Manastirii Antim din Bucuresti, se trece la prepararea Sfantului si Marelui Mir. Lucrarea dureaza trei zile in sir, iar retetarul cuprinde o cantitate apreciabila de vin, in amestec cu 77 de mirodenii si ingrediente aduse, de obicei, din Grecia, de catre un grup de ierarhi ortodocsi. Tot atunci se oficiaza slujba aprinderii focului sub cazanele in care fierb toate mirodeniile, in amestec cu untdelemn, vin si un mare numar de plante aromate si rasini. Dupa randuielile Liturghiei Sfantului Vasile cel Mare, in Joia Mare din Saptamana Patimilor are loc slujba de sfintire a Sfantului Mare Mir, oficiata de catre ierarhii Sfantului Sinod, reuniti in paraclisul patriarhal "Sf. Spiridon Nou”. Urmeaza distribuirea lui in eparhiile, protopopiatele si parohiile ortodoxe romane din intreaga tara, ca si in cele din strainatate, mai apropiate geografic. Sfantul si Marele Mir este folosit in Taina Botezului nounascutilor, la miruirea pruncilor care se boteaza si intra astfel in Biserica Ortodoxa; la sfintirea bisericilor noi, ca si a celor restaurate si repictate; la miruirea cuplurilor de casatoriti, precum si in alte ocazii mai deosebite, cum ar fi pregatirea mesei Sfantului Altar. Ungerea cu Sfantul si Marele Mir este o taina a Bisericii si pecetluieste pe cel atins cu harul si darurile Duhului Sfant, pe parcursul intregii vieti. Ungerea se face sub forma de cruce in partile mai insemnate ale trupului, cu rostirea cuvintelor "Pecetea dorului Duhului Sfant. Amin!”. Dintr-un vechi document, datat la 15 noiembrie 1822, rezulta ca in Ardeal, pe vremea Episcopului Sfant I