Ziua de 1 Mai a cunoscut două perioade distincte la Ploieşti, în Epoca de Aur. Până în 1970, serbările erau grandioase, cu defilări pe bulevard şi parade la care participau mii de oameni. Mai târziu, în ultimii ani ai regimului, ploieştenii primeau doar o zi liberă pe care o petreceau la pădure, cu mici şi bere. Fondul sonor, în ambele cazuri, era „1 Mai muncitoresc“, un cântec rulat obsesiv, întreaga zi, la radio

În anii de glorie ai regimului, când restricţiile erau „îndulcite“ de alimentarele încă pline, ziua de 1 Mai era o sărbătoare grandioasă la Ploieşti. Trezirea se dădea la radio şi tv pe versurile celebrului „1 Mai muncitoresc“.

„Râde iară primăvara,/Peste câmpuri, peste plai,/Veselia umple ţara,/C-a venit Întâi de Mai!/Muncitorii au pornit/Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!Şi ei azi sărbătoresc/Unu Mai muncitoresc“ se auzea întreaga zi la Ploieşti.

„Auzeai cântecul acesta atât de mult într-o singură zi încât noaptea adormeai cântând «1 Mai muncitoresc». Era la radio, la defilare, la tv, la pădure, era pur şi simplu obsesiv“, îşi aminteşte de acea perioadă ploieşteanca Vasilica Costache.

Pentru defilarea de 1 Mai de pe Bulevardul Castanilor, repetiţiile durau câteva zile. „Era foarte complicat totul, de la paşii pe care trebuia să-l facă fiecare om din dispozitiv până la construcţia carelor alegorice şi desenarea pancartelor. Se muncea zile întregi, se făceau repetiţii în curtea uzinelor şi apoi una finală, pe Bulevard“, povesteşte Ion Şt. Baicu, istoric ploieştean.

Aspecte din timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Ploieşti, cu prilejul zilei de 1 mai. (1 mai 1968). Sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”, cota 107/1968

„Colectivul RAF Teleajen se angajează să dea peste plan“, „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni“, „Trăiască Partidul Comu