Un nou raport al experţilor TI care au monitorizat 20 de instituţii publice. Deşi autorităţile publice centrale au un cadru legal şi instituţional pe măsură să prevină corupţia, managerii instituţiilor de stat ignoră sau aplică selectiv politicile care ar preveni acest flagel în organizaţiile pe care le conduc. Şi asta pentru că legislaţia nu prevede şi sancţiuni efective pentru neaplicarea politicelor anticorupţie. La această concluzie au ajuns experţii Transparency International Moldova după ce, anul trecut, au monitorizat 20 de instituţii publice. Detalii are Alla Ceapai:

Ce ar trebui de fapt să facă instituţiile de stat ca să prevină şi să combată corupţia în rândul funcţionarilor publici? De exemplu, să asigure transparenţa procesului de achiziţii publice, a procesului de angajare la muncă, sau al activităţii telefoanelor de încredere la care cetăţenii pot semnala cazurile de corupţie, precum şi să identifice conflictele de interese, spun experţii de la TI. Experta Ianina Spinei constată că anul trecut nu s-a făcut nimic pentru a combate conflictele de interese. Şi asta pentru că niciuna din cele 20 de instituţii monitorizate nu au semnalat despre existenţa acestora:

Ianina Spinei x Ianina Spinei „Şi este absolut neverosimil ca nici un angajat din autorităţile publice respective să nu se fi aflat în situaţie de conflict de interese. Mai mult decât atât, constatăm că conflicte de interese au avut loc, însă ele nu au fost raportate, respectiv soluţionate. Şi instituţionalizarea tardivă a CNI, nepedepsirea persoanelor care nu au raportat situaţii de conflicte de interese, nu au prezentat declaraţiile de interese, ne fac să constatăm că prevenirea corupţiei prin implementarea acestei politici a fost redusă la zero.”

Urmare a instituirii tardive a CNI, neverificate rămân a fi şi declaraţiile de venituri şi de averi ale funcţ