Petrec până la opt ore pe zi nu la serviciu, ci alături de copiii lor, în clasele de curs. Sunt copii care au nevoie permanent de atenţia părinţilor, nu din răsfăţ, ci din necesitate. Sunt copii cu autism, deficienţe mintale, hipoacuzici sau cu alte probleme medicale cu care s-au născut şi pentru care n-au nici o vină. Dacă unii dintre aceşti copii se bucură măcar de atenţia părinţilor, mulţi dintre micuţii sunt uitaţi cu lunile de familie în internatele unităţilor de învăţământ şi părinţii îi iau de voie, de nevoie doar în perioada vacanţei de vară.

În învăţământul de masă sunt integraţi 152 de copii cu diverse deficienţe, în timp ce alţi 703 învaţă în şcolile speciale din Craiova: Şcoala Specială „Sf. Mina“, Şcoala Specială „Sfântul Vasile“, Centrul Şcolar „Beethoven“ şi PMT Craiova. „Când am debutat ca dascăl, prima clasă pe care am avut-o a fost una cu copii ai străzii, copii proveniţi din familii de romi şi copii cu deficienţe. A fost un şoc pentru mine când într-o zi una dintre mămici a venit şi mi-a spus dezinvolt: poţi să îl baţi oriunde, doar la cap să nu îi dai... Atunci am hotărât că locul meu este printre aceşti copii cu nevoi speciale! De când am preluat conducerea acestei unităţi de învăţământ, le-am impus părinţilor care sunt asistenţi personali să stea în şcoală. Am transformat o sală de clasă în club pentru părinţi, pentru a-i solicita atunci când copiii au nevoie. Pe lângă cei menţionaţi, avem părinţi care de ani întregi vin de bunăvoie zilnic cu copiii lor la şcoală, stau cu aceştia ore în şir în bănci, îşi iau notiţe, îi liniştesc când devin agitaţi. Îmi doresc ca, în viitorul apropiat, toţi elevii cu handicap moderat să îşi desfăşoare activitatea instructiv-educativă în învăţământul de masă. Sunt copii care au nevoie de modele şi care se pot încadra foarte bine în învăţământul de masă. Aceşti copii pot fi recuperaţi în proporţie mare ş