Primele 3 luni ale anului nu oferă motive de optimism nici pentru investiţiile statului, nici pentru sumele primite şi cheltuite de la UE.
Presuspendarea fondurilor pe majoritatea programelor structurale, în ultima parte a anului trecut, şi-a pus amprenta asupra sumelor intrate în bugetul de stat de la UE în contul plăţilor efectuate şi al prefinanţărilor – doar 1 mld. lei, în scădere cu 33,8% faţă de anul trecut (când în primele 3 luni au ajuns la buget 1,6 mld. lei), an considerat un fiasco în atragerea fondurilor nerambursabile.
Situaţia este cu atât mai preocupantă, cu cât anul acesta în procesul dezangajării automate de fonduri UE (nu cheltuieşti banii într-un timp convenit, nu-i mai primeşti) au intrat 6,5 mld. euro, în vreme ce anul trecut au fost pierduţi în cadrul acestui mecanism 117 mil. euro.
În primele trei luni ale anului, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, au intrat în România 303 mil. euro, mai mult cu peste 50% decât în perioada similară a anului trecut (suma a crescut spre 380 mil. euro cu rambursările din aprilie).
Dar datele Ministerului Finanţelor arată că, în bugetul consolidat, din prefinanţări şi rambursări au intrat, în T1, 1,06 mld. lei (227 mil. euro). Or, teoretic, ar fi trebuit să intre peste 600 mil. euro pe trimestru pentru că în bugetul de stat au fost prevăzute, în 2013, 2,5 mld. euro pentru susţinerea proiectelor UE, sume ce trebuie acoperite din aceste intrări, altminteri se vor transforma în deficit bugetar.
Diferenţa de la peste 300 mil. euro intrate în ţară şi cele 227 mil. euro ajunse în conturile statului a mers spre proiectele private. Pe programele operaţionale însă 75% din fondurile de 20 mld. euro alocate României între 2007-2013 merg spre proiecte derulate de instituţii ale statului – mediu, drumuri, asistenţă tehnică.
În privinţa cheltuielilor aferente progr
