Nicoleta Bițu, doctorand în sociologie, care face parte din prima generație de romi care au avut locurile rezervate la facultăți, povestește cum a răzbit printre discriminări și ce ar fi de făcut pentru a salva cât mai mulți copii săraci

La mai bine de 20 de ani de la căderea comunismului, România nu are o strategie pentru integrarea romilor. „Nu este vorba despre toţi romii. Unii sunt deja integraţi, nu discutăm despre ei, ci despre comunităţile tradiţionale de romi care sunt şi cele mai mediatizate. Aici sunt şi marile probleme”, spune Nicoleta Biţu, 43 de ani, doctorand în sociologie.

Romii din aceste comunităţi sunt de altfel cei mai săraci, rata de analfabetism sau de abandon şcolar fiind foarte mare: 75% nu ajung în clasa a VIII-a.

Soluţia pentru îmbunătăţirea situaţiei lor sociale şi economice este aducerea lor la şcoală, crede Nicoleta, lucru care nu este deloc uşor.

Obsesia virginităţii

De profesie asistent social la o asociaţie de profil din Constanţa, Nicoleta Biţu explică ce bariere are de trecut un copil rom care vrea să înveţe carte: „În familiile tradiţionale rome se consideră că un copil, şi în mod special fetele, cu cât sunt mai educate, cu atât îţi pierd mai mult identitatea etnică. Nu mai au aceleaşi cutume, plus că există riscul pierderii virginităţii, lucru iarăşi foarte important pentru grupul despre care discutăm”.

Aşa se explică faptul că multe dintre aceste copile ajung să se „mărite” de la vârste incredibil de mici, 11- 12 ani. „În multe situaţii măritişul este o soluţie de supravieţuire”.

Pe de altă parte, sistemul de educaţie din România ar trebui să fie mai permisiv cu elevii romi care vor să meargă la şcoală, dar, totodată, să-şi păstreze şi tradiţia: „Am avut un caz cu o fată romă care s-a căsătorit legal la 16 ani, iar directoarea şcolii a vrut să o transfere la seral pentru că era de neconceput ca o