Ca medic de familie, urmăresc constant revista Viaţa medicală. Am citit articolul „Cea mai importantă expoziţie ştiinţifică din lume vine la Bucureşti“ de dr. Maria Dragotă, publicat în nr. 12 (1210), din 22 martie 2013, şi vă rog să publicaţi următorul punct de vedere. Despre provenienţa incertă a corpurilor expuse s-a scris foarte mult, iar în alte ţări s-au făcut şi anchete, după cum scrie şi site-ul www.culturavietii.ro. Expoziţia a stârnit reacţii vehemente, în unele ţări a fost închisă prin hotărâre judecătore Publicitate ască. Când o nouă tehnologie – plastinaţia – ne permite să conservăm un corp omenesc, şi pentru noi, cadrele medicale, se pune problema cu ce valori morale operăm. Această expoziţie ridică în primul rând o problemă de bioetică. Pentru bioetica secularistă, corpul unui om este un obiect care poate fi valorificat profitabil şi după ce omul a murit; este ceea ce face organizatorul acestei expoziţii itinerante, un om de afaceri. El cumpără la propriu (nu e clar de unde) corpul unui om, pe care îl conservă şi îl „vinde“ într-un ambalaj atractiv şi nevinovat: o operă de artă care te ajută să înveţi anatomia omului. Bioetica iudeo-creştină porneşte de la statutul de persoană al omului, de fiinţă sacră, ce poartă în ea chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Corpul unui om înveleşte fiinţa de lumină şi el e sacru; riturile funerare abordează corpul celui plecat cu respect. O serie de asociaţii ale societăţii civile creştine au protestat când Muzeul Antipa a anunţat expoziţia The Human Body. Direcţia pentru Protecţia Copilului din cadrul Ministerului Muncii a recomandat ca accesul la expoziţie al copiilor cu vârsta sub 12 ani să fie permis doar în cazul acompanierii acestora de către părinţi sau reprezentanţi legali, după cum a scris şi site-ulwww.rostonline.ro. Este semnificativ că, într-un periodic cu tradiţie al personalului medico-s