Trei proiecte de lege, o ordonanţă de urgenţă, 15 proiecte de hotărâre de guvern şi trei memorandumuri ar fi putut fi incluse în discuţiile din şedinţa de guvern de ieri, potrivit unei informări transmise către presă. Cu formulări ambigue de tipul „pro­iect privind unele măsuri necesare pentru lucrările de dezvoltare a Con­ductei de gaze naturale Nabucco“ sau prea generale precum „dez­voltarea şi promovarea turismului de sănătate în România“, informările transmise de biroul de presă al Guvernului nu conţin nici link-urile către actele normative discutate de miniştri şi de premier în şedinţele din fiecare zi de marţi. Astfel, publicul nu ştie unde sunt publicate aceste proiecte de lege - dacă sunt publicate – şi ce conţin, guvernanţii lăsând impresia că guvernează pentru ei şi nu pentru România.

Deşi a promis o transparentizare a administraţiei publice în programul de guvernare, a trecut aproape un an de când guvernul Ponta şi-a intrat în atribuţii, fără să facă paşi notabili în domeniul optimizării accesului la informaţiile de interes public. Lipsa de trans­parenţă a devenit o cutumă moştenită de la un guvern la altul, indiferent de partidele politice aflate la putere, iar încercările care au existat de-a lungul timpului au fost rapid „anihilate“. Spre exemplu, în timpul guvernării lui Emil Boc, la un moment dat s-a reuşit introducerea în aceste informări de presă trans­mise de Guvern a unor link-uri spre proiectele de lege sau de hotărâre de guvern discutate în şedinţă, după ce ZF a reuşit să o convingă pe Ioana Muntean, purtător de cuvânt al Guvernului la acea vreme (în prezent la BNR), să facă acest lucru.

Lipsa proiectelor discutate în şedinţele de guvern sunt doar un exemplu al comunicării deficitare din administraţie. Veniturile salaria­ţilor sunt publicate de doar patru ministere, niciunul dintre consilierii premierului nu are CV-ul publicat