Cetatea dacică de la Costeşti, din Munţii Orăştie, e păzită de o chioşcăreasă care vinde hărţi şi materiale promoţionale. Încet, locul se deteriorează iremediabil!
Nu există niciun indicator care să-ţi explice ce ai în faţa ochilor
Sursa: REMUS SUCIU
Primul turn bastion. Acum 2.000 de ani avea cel puţin 6 metri
Sursa: REMUS SUCIU
Turnul locuinţă numărul 1
Sursa: REMUS SUCIU
Turnul locuinţă numărul 2
Sursa: REMUS SUCIU
Turiştii se odihnesc pe plintele de piatră pe care erau amplasaţi stâlpii de susţinere ai acoperişului templului
Sursa: REMUS SUCIU
Sarmizegetusa Regia a intrat în ultimii ani în atenţia presei. Fosta capitală a Daciei a fost atât miza unor scandaluri legate de restaurare, cât şi raiul căutătorilor de comori dacice sau motiv de dispute între diferite instituţii locale şi centrale. Curiozitatea ne-a mânat să vedem cum stau lucrurile şi cu mai vechea capitală a dacilor, cetatea de la Costeşti, cea care, alături de cele de la Blidaru, Băniţa, Piatra Roşie şi Căpâlna - ultima aflându-se în judeţul Alba, rămâne în acelaşi hăţiş legislativ ce a afectat până acum şi Regia. Cel puţin aceasta a intrat, de anul trecut, în custodia CJ Hunedoara.
Cetatea Costeşti este cea mai accesibilă pentru turişti. De pe drumul care urcă pe Valea Grădiştei faci dreapta în dreptul vechiului motel de la ieşirea din sat, treci podul, dar nu urci pe asfalt, ci urmezi varianta rudimentară a drumului. Jos, pe vale, drumul e cum e, însă sus, iarna, n-ai nicio şansă să urci.
Un drum aparentuşor
Urci relativ lin până la un pâlc de case, după care virezi la stânga şi începi să regreţi că n-ai venit cu o şenilată. O barieră de lemn vopsită în roşu îţi semnalează că, de aici încolo, nu mai are rost să încerci să fii comod. Drumul e şi mai înclinat, iar stratul argilos de deasupra e alunecos, paradoxal,
