În apropierea Paştelui, cei mai mulţi locuitori ai Capitalei păstrează tradiţii şi obiceiuri vechi, de la gospodine care vopsesc ouă până noaptea târziu, la oameni de toate vârstele care se înghesuie să treacă pe sub masa de la biserica din cartier. Printre delicatesele culinare se numără ciorba de miel şi drobul, preparate nelipsite de pe mesele bucureştenilor.

Adevarul.ro vă propune să aflaţi cum se pregătesc bucureştenii pentru Sfânta Sărbătoare a Paştelui, ce semnificaţie au pentru unii dintre ei legendele auzite şi ce vor avea pe mese în noaptea de Înviere.

Ouă roşii şi legende de acum mii de ani

Florica Logofătu are aproape 80 de ani şi este una dintre locuitoarele Capitalei care de de zeci de ani păstrează cu sfinţenie tradiţia de a colora ouăle „în Joia Mare“. Femeia povesteşte că respectă acest obicei pentru că are legătură cu Mântuitorul şi vine de acum mii de ani, atunci când Iisus Hristos a fost răstignit.

Mama Mântuitorului şi Maria Magdalena au fugit până la crucea pe care era răstignit Iisus şi una dintre femei i-a pus la picioare un coş de ouă. Pe acele ouă s-au prelins picături din sângele lui Iisus Hristos.

După tot chinul la care a fost supus Mântuitorul, acesta a murit joi seara şi de atunci a rămas o tradiţie ca ouăle să fie vopsite în această zi, după cum povesteşte femeia, din legendele pe care le-a citit sau pe care le-a auzit.

Într-o altă poveste pe care a auzit-o şi care a convins-o să vopsească ouăle în culoarea roşie, în ziua de joi, se spunea că după Învierea Mântuitorului, Maria Magdalena s-a întâlnit cu El, dar nu l-a recunoscut, confundându-l cu un grădinar. În momentul în care s-au întâlnit, femeia avea în mână un coş de plin cu ouă şi necrezând că este vorba despre Mântuitor a fugit la apostolii care erau adunaţi în acelaşi loc.

Le-a povestit şi acestora că e posibil să-l fi văzut pe Iisus, î