Judecătoarea Santamaria nu este o sfîntă, dar este îngerul păzitor al doctorului Fuentes
Procesul secolului s-a dovedit a fi o glumă, şi încă una proastă. Doctorul Fuentes, omul care a dopat cohorte de sportivi, a primit o pedeapsă echivalentă, în termeni de grădiniţă, cu interzicerea desertului pe o perioadă de o zi. Grişuleţul rămîne. Bunul doctor n-a fost închis, n-a primit o amendă falimentară şi nici nu i s-a impus schimbarea meseriei pe care a făcut-o de băcănie. Nu. Lumea a asistat perplexă la o cvasi-achitare (închisoare cu suspendare, cîteva mii de euro de plată şi 4 ani pe bară).
De ce? Atenţie, nu pentru că Fuentes n-ar fi vrut să spună tot! Omul e destul de plin de sine (sau de nebun, cum preferaţi) încît să vrea să lase o urmă în istorie. Acum 7 ani declara: “Am lucrat cu tot felul de sportivi. Puteau fi fotbalişti, atleţi, tenismeni, boxeri… Am lucrat cu cluburi de divizia întîi şi a doua. Am lucrat cu mai multe echipe în acelaşi timp, cîteodată direct cu fotbaliştii, alteori cu medicii unor formaţii”. Oopsy daisy! Deci nu erau numai ciclişti?! Pe bune?! Ca să vezi! Cînd “Le Monde” a avut acces la documente evidenţiind legătura dintre Fuentes şi extraterestro-galacticele Real şi Barca, documente consemnate într-un apartament al acuzatului din Las Palmas, orizontul s-a întunecat. Au urmat fulgere şi trăsnete. Cele două cluburi au fost tîrîte în faţa justiţiei şi au suferit oprobriul public. Omenirea a aflat în fine ce se află în spatele miraculosului salt înainte maoist al sportului iberic. Barca şi Real au fost retrogradate, titlurile le-au fost retrase. Pique a fost tuns, uns cu smoală, tîrît prin pene de gîscă şi plimbat pentru exemplu pe Rambla. Mda…
Ei bine, da, s-a iscat o mare furtună. Dar în sens invers scenariului utopic de mai sus. Acuzatorii au devenit acuzaţi. Milioanele de fani s-au transformat în mineri ai conştiinţei i