Cina cea de taină

"Pentru Paşte, nenumărate bunătăţi ni s-au adus nouă. Pentru Sfintele Paşti, amăgirea dracilor s-a pierdut, pentru Învierea aceasta luăm în râs moartea, pentru Învierea aceasta trecem cu vederea viaţa aceasta de acum, pentru Învierea aceasta către pofta celor ce vor să fie ne sârguim, pentru Învierea aceasta, deşi suntem înfăşuraţi cu trup, ne vom afla cu nimic mai prejos decât cei fără de trupuri, daca vom voi. Astăzi s-au făcut biruinţele noastre cele strălucite. Astăzi Stăpânul nostru, după ce a pus biruinţa împotriva morţii şi după ce a stricat tirania diavolului, ne-a dăruit prin Înviere calea către mântuire. Deci toţi să ne bucurăm, să săltăm, să ne veselim! Căci, deşi Stăpânul nostru a biruit şi a făcut biruinţa, totuşi veselia şi bucuria sunt şi ale noastre, căci pe toate le-a lucrat pentru mântuirea noastră", spunea Sfântul Ioan Gură de Aur.

Sărbătoare fără dată fixă, Paştele este centrul unei serii de datini care, în trecut şi uneori astăzi în mediul rural, dura 50 de zile, de la Lăsatul Secului la Înălţare. Evenimentul religios se suprapune, după părerile cercetătorilor, unor vechi rituri păgâne de primăvară, menite să celebreze înnoirea lumii. Răstignirea lui Iisus poartă amintirea sacrificiilor rituale ale zeului care moare şi reînvie în fiecare an, ritualuri necesare trecerii într-o nouă perioadă de reînnoire a timpului şi a spaţiului.

Răstignirea şi Învierea marchează, de fapt, întemeierea creştinismului. Momentul în care miracolul devine semnul credinţei.

Creştinii practicanţi se pregătesc pentru retrăirea anuală a momentului sacru al Învierii, purificându-se din punct de vedere spiritual prin post, spovedanie şi împărtăşanie.

Sfinţenia iconarilor

Răstignirea Domnului

Nevoia oamenilor de a vedea realităţile din afara timpului a dat naştere icoanelor. Cele din ciclul Patimilor înfăţişează