Din cauza încălzirii globale, numărul fenomenelor meteorologice extreme a crescut, după cum a crescut şi cuantumul pagubelor produse de tornade sau inundaţii în spaţiul european. De aceea, Parlamentul European doreşte adoptarea unei strategii comune care să armonizeze la nivel comunitar măsurile luate în caz de dezastre.

Măsuri comune de gestionare a dezastrelor naturale

Noua Strategie anti-dezastre natu­rale propusă de Parlamentul European ar urma să coordoneze reacţia statelor membre la impactul încălzirii globale asupra comunităţilor locale. În prima fază, statele comunitare s-au angajat în cadrul unor planuri comune de acţiu­ne premergătoare acestei strategii să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Însă simpla stabilire a unor obiec­tive care să determine încetinirea creşterii temperaturilor medii nu este suficientă.

Parlamentul European precizează într-o poziţie publică recentă că viaţa, sănătatea şi proprietăţile multor oa­meni sunt deja în pericol din cauza pro­ducerii unui număr tot mai mare de fe­nomene meteorologice extreme. Euro­pa centrală şi de sud trebuie să facă faţă valurilor de căldură, incendiilor de pădure şi secetei. Regiunile din nordul şi nord-estul continentului se confruntă cu inundaţii şi cu eroziunea zonelor de coastă.

Unele ţări iau deja măsuri de com­batere a efectelor încălzirii globale. Altele, însă, nu au făcut nimic în acest sens. De aceea, Parlamentul European propune o nouă abordare coordonată la nivelul U.E. Demersul este uşor de înţeles. Lipsa pregătirii autorităţilor într-o ţară sau o regiune poate provoca apariţia unei probleme în altă parte. Consecinţele fenomenelor naturale extreme, cum ar fi inundaţiile, eroziu­ni­le şi incendiile de pădure, sunt de­seori preocupări comune.

Strategia U.E. ar urma să pună ac­cent pe sprijinirea ţărilor şi localităţilor în elaborarea planuril