Autor al unui documentar – „Dacii, adevăruri tulburătoare” – care a stârnit senzaţie în întreaga lume, Daniel Roxin este un tânăr cu păreri ferme şi cuvintele la îndemână, care nu se teme de oprobriul istoricilor, ci doar de cer, să nu cadă pe el…
Reporter: În documentarul „Dacii, adevăruri tulburătoare”, se afirmă că limba latină e, de fapt, limba dacă. Şi atunci de ce nu zic şi italienii mânz la „cavallo” şi brânză la „mozzarella”?
Daniel Roxin: În documentar se spune și se argumentează pe baza unor surse istorice clare că limba latină populară și limba dacă sunt născute dintr-o limbă comună mai veche, căreia i-am putea spune tracică. O parte dintre strămoșii romanilor sunt traci, adică din același neam cu geto-dacii. Sursele istorice spun, spre exemplu, că romanii au luat de la etrusci (o populație venită în Peninsula Italică din zona Dunării, înainte de înființarea Romei) alfabetul și alte elemente de cultură. Ba, mai mult, etruscii le-au dat și primii regi… În ceea ce privește cuvintele „cavallo” și „mozzarella”, am descoperit niște dovezi clare din care reiese că însuși Decebal, între 101 și 106, a încercat să-i convingă pe prizonierii romani să se lepede de limba latină cultă, inventată de patricieni cu scopul de a nu fi înțeleși de plebe. Le-a promis chiar greutatea lor în brânză dacă reușeau… Nu au reușit, așa că, după anul 106, dezamăgiți, o parte dintre prizonieri și-au pus pe cavallo greutatea lor în aur și s-au reîntors la Roma mai bogați, dar la fel de săraci spiritual!
Rep.: Dacă dacii şi romanii aveau aceleaşi origini, de ce s-au mai bătut? Nu puteau să se-nţeleagă ca fraţii?
D.R.: S-au bătut pe principiul care spune că „frate-frate, dar brânza e pe bani”. Romanii au vrut să o ia pe gratis, dacii au zis că nu o dau decât pe valută forte. Și cum romanii aveau experiență mai mare în înfrățirea cu alte popoare, și-au spus c
