În nordul ţării, tradiţiile vechi sunt respectate cu sfinţenie. În Postul Paştelui, femeile încondeiază ouă, le pictează sau le împodobesc cu mărgele pentru a avea ce dărui musfirilor care le trec pragul în zi de sărbătoare. Munca extrem de migăloasă este răplătită de zâmbetele celor care prinesc aceste daruri. În nordul ţării, tradiţiile vechi sunt respectate cu sfinţenie. În Postul Paştelui, femeile încondeiază ouă, le pictează sau le împodobesc cu mărgele pentru a avea ce dărui musfirilor care le trec pragul în zi de sărbătoare. Munca extrem de migăloasă este răplătită de zâmbetele celor care prinesc aceste daruri.

Pe Valea Sălăuţei din judeţul Bistriţa-Năsăud, femeile îşi împodobesc ouăle cu ţesături cu mărgele, iar în Bucovina de Nord sătenii le înfrumuseţează cu ceară sau cu picturi biblice.

La baza tradiţiei de a înroşi ouă de Paşte stau mai multe legende, cea mai cunoscută fiind cea care relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă Fiul răstignit, a aşezat un coş cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus.

Chiar dacă împodobitul ouălor pentru masa de Paşte este resposabilitatea femeilor, în familia Iospescu şi bărbaţii iubesc arta şi să decoreze ouăle cu mărgele pentru a fi cele mai deosebite.

În Bucovina de Nord, femeile pregătesc cu săptămâni înainte ouăle pentru încondeiat. Procesul nu este deloc uşor şi nici răsplătit pe măsură, dar nu vor să îşi uite tradiţiile.

A învăţat secretul de la o măicuţă

Fiecare ou cere multă răbdare şi pricepere, secretul încondeierii ouălor cu ceară fiind transmis în familie. Fiecare model are o semnificaţie aparte, iar simbolistica culorilor este şi ea una specială: galbenul reprezintă lumina, viaţa; roşul simbolizează focul, dar şi sângele, iar negru este simbolul veşniciei.

Tanti Silvia Scheul, la cei 68 de ani ai săi, ştie una şi bun