Șah și deprimat

Știi că bărbatul are o depresie când vine brusc acasă cu o sacoșă de eprubete, un microscop și o cușcă cu șase șobolani vii.

– Ce-i cu toate astea? – îl întrebi îngrozită.

– Vreau să găsesc leacul pentru cancer și să iau Nobelul.

– Bine, dar tu nu te pricepi la așa ceva. Ai terminat Istoria.

– Și o să rămân în ea, o să vezi.

– În care ea?

În istorie ar vrea să rămână, evident, doar că iese din dânsa înainte de a fi intrat, peste numai câteva zile, în momentul în care abandonează șobolanii la ghena blocului, ratând definitiv Nobelul. Următoarea noapte și-o petrece în costum de cosmonaut, încercând să se cațere din balcon, cu o scară, direct pe Lună. Nu-i iese, așa că în următoarea săptămână scrie romane pe WC și compune simfonii, iar după ce eșuează și în planurile literar și muzical, îl găsești în baie pregătindu-se să-și taie o ureche. Cică vrea să o ia pe urmele lui Van Gogh. Îl convingi să-și taie mai bine unghiile de la picioare și rămâi alături de el atunci când descoperă că nu, nu, nu, nici cu pictura n-o să intre în istorie. Urmează încercări ratate în inginerie genetică, astrofizică, matematici superioare, stomatologie, croitorie, creșterea viermilor de mătase, design vestimentar, ikebana, astrologie, feng-shui.

Știi că i-a trecut depresia și că și-a rezolvat criza de identitate când îți vine acasă vesel și cu urme de ruj pe cămașă.

O maimuță tristă: o deprimată

Se știe că fetele sînt, pînă pe la o anumită vîrstă, mult mai inteligente decît băieții. Au un start în viață de-a dreptul fulminant. În timp ce băieții abia gînguresc un încîlcit "mama", ele privesc încruntate și turuie:

– Mama, ce de căcat e totul!

Iar la sfîrșitul vieții, cînd bărbații intră în cărțile de istorie prin ultime sentințe pline de miez lăsate moștenire generațiilor viitoare, de ge