În marginea Conferinței internaționale privind apărarea antirachetă de la București.
„Statele Unite apreciază rolul-cheie jucat de România in NATO” i-a spus Frank Rose, din cabinetul ministrului Apărării de la Washington, lui Bogdan Aurescu, secretar de stat la ministerul român de Externe. „Le multumesc in mod deosebit colegilor români pentru felul in care s-au impus in cadrul Aliantei Nord Atalntice” a mai adaugat reprezentantul Pentagonului, care se afla la Bucuresti pentru Conferinta internationala privind apararea antiracheta, (care se desfasoara intre 30 aprilie-3 mai), organizată sub umbrela Asociatiei Aeronautice si Aerospatiale Franceze.
Cei doi oficiali au discutat mai ales despre evolutia bazei militare din sudul României, care ar urma sa gazduiasca scutul american antiracheta. Pe fondul informatiilor aparute in presa internationala, potrivit carora bugetul de aparare al Statelor Unite n-ar mai permite finantarea scutului antiracheta din România, Washingtonul a dat o serie de asigurari ca proiectul va continua.
Lucrurile s-au complicat oarecum după negocierile bilaterale ruso-americane, in urma carora Statele Unite au declarat ca renunta la asa numita faza a 4-a a sistemului anti-racheta din Europa, care presupune interceptori foarte sofisticati (Standard Missile 3IIB). Acestia fusesera insa prevazuti initial, potrivit unor surse, atit pentru România, cit si pentru Polonia, insa in cele din urma fusesera alocati doar Warsoviei. Cu cit sint mai avansate aceste rachete interceptoare cu atit pot apara o suprafata mai mare impotriva eventualelor rachete balistice cu capete nucleare care ar putea fi lansate, de pilda, dinspre Iran.
Apararea Antiracheta din Europa (Abordarea Adaptivă in Etape privind Apararea Antiracheta din Europa - EPAA) prevedea patru faze si ar fi urmat sa fie o investitie americana, preluata si intre
