În Dobrogea, vremea este mai frumoasă şi briza aduce aer sărat, astfel că totul pare mai bun atunci când este încercat pe meleagurile dintre Dunăre şi Marea Neagră.
Pregătirea unei mese de Paşti în Dobrogea este la fel savuroasă ca bucatele. Carnea de miel din care se prepară principalele feluri de mâncare, în ziua Învierii Domnului, are de la sine ingredientele care îi dau gust nemaiîntâlnit.
Datorită ierbii de pe păşunile şi luncile dobrogene cu care se hrănesc ovinele, mieluţii sunt deja „fezandaţi“ pentru preparare. Oierii veniţi din Sibiu sau din Balcani spun că pe tărâmul Dobrogei, carnea şi laptele mioarelor au căpătat o sevă de iarbă scăldată de ape.
În bucătăria dobrogeană, reţetele tradiţionale româneşti sunt îmbogăţite cu secrete ale bucătăriei musulmane şi aromâne, astfel încât preparatul final este un deliciu pe gustul oricui.
Carnea de miel este asezonată cu mirodenii învăţate din bătrâni şi cu condimente învăţate de la naţiile Dobrogei. Aşa iese delicioasa ciorbă de miel acrită cu borş, plină de zarzavat verde şi proaspăt, cu aromă îmbătătoare. Aşa se face drobul de miel, cu piper şi foi de dafin. Aşa se rumeneşte friptura de miel în cuptoarele gospodinelor. Amănuntul care face diferenţa ţine de căldura locului.
În Dobrogea, vremea este mai frumoasă şi briza aduce aer sărat, astfel că totul pare mai bun atunci când este încercat pe meleagurile dintre Dunăre şi Marea Neagră.
La încondeiat de ouă, maeştrii zilelor noastre ridică tradiţia la rang de artă modernă. Corina Alexandru este artista Constanţei care lasă liber frâul imaginaţiei. Pe ouă de diferite dimensiuni, Corina pictează, aplică, vopseşte şi improvizează modele unicat. Ce a pregătit anul acesta? Ouă vintage, cu dantelă, perle şi cristale.
„Am în incubator multe idei“, râde maestra. Un ou de mărime obişnuită costă 7 lei, iar unul de dimeniuni foarte ma