Învierea Domnului Iisus Hristos este praznicul praznicelor şi sărbătoarea sărbătorilor, motiv pentru care creştinii, timp de 40 de zile, se salută cu „Hristos a înviat!“, răspunsul fiind „Adevărat că a înviat!“. În Joia Mare, gospodinele au fiert şi înroşit ouă. Înainte de Paşte se coc cozonacii şi pasca şi se pregăteşte mâncarea de miel. În fiecare zonă a judeţului sunt tradiţii diferite, moştenite din moşi-strămoşi.

Pasca se frământă din făină curată de grâu, la care se adaugă lapte şi ouă. Pasca are formă rotundă pentru că, în popor, se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac împletit în trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizând crucea pe care a fost răstignit Hristos. Între împletituri se pune brânză sărată sau dulce, frământată cu ou şi stafide. Pasca se împodobeşte cu ornamente din aluat - flori, spirale, frunze etc. Pasca sugerează moartea lui Iisus, dar şi reînvierea ce va urma, dominantă fiind ideea biruinţei vieţii asupra morţii. Pasca se sfinţeşte în dimineaţa primei zile de Paşte.

Ouăle roşii de Paşte nu pot lipsi de pe masa niciunui bun creştin la această sărbătoare. Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Se spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins, s-au transformat în ouă roşii. Şi se mai spune că Sf. Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus nişte ouă într-un coş, care s-au însângerat stând sub cruce. Se povesteşte că după ce Iisus a fost răstignit, rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus“. Nici nu şi-a terminat bine vorbele şi ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi. Răstignirea şi Învierea reprezintă eterna legătură dintre moarte şi viaţă, aşa cum