Tradiţiile de Paşti din România încep cu Floriile şi se termină după Înviere prin sărbătorea Paştele Blajinilor. Chiar dacă oraşul are o viaţă tot mai tehnologizată şi se îndepărtează de arhaic astăzi, nu puţine sunt zonele din ţară unde portul din moşi strămoşi este în continuare sărbătorit. De la încondeierea ouălor învănţată din generaţie în generaţie la prepararea mielului sau spălatul slăninelor, tradiţiile sunt atent respectate.

În apropierea Paştelui, cei mai mulţi locuitori ai Capitalei păstrează tradiţii şi obiceiuri vechi, de la gospodine care vopsesc ouă până noaptea târziu, la oameni de toate vârstele care se înghesuie să treacă pe sub masa de la biserica din cartier. Printre delicatesele culinare se numără ciorba de miel şi drobul, preparate nelipsite de pe mesele bucureştenilor.

adevarul.ro vă propune să aflaţi cum se pregătesc bucureştenii pentru Sfânta Sărbătoare a Paştelui, ce semnificaţie au pentru unii dintre ei legendele auzite şi ce vor avea pe mese în noaptea de Înviere.

Brăila: 13 etnii, tradiţii şi obiceiuri specifice

Asemănător poate cu capitala ţării, Brăila este şi el un oraş în care tradiţii provenite din culturi diferite se îmbină într-un mod armonios.

Brăila este un spaţiu aparte atuni când vine vorba despre tradiţii şi obiceiuri specifice, tocmai fiindcă oraşul este cosmopolit, aici trăind în bună comuniune 13 etnii. De Paşte, însă, creştinii brăileni respectă regulile generale ale bisericii. Diferă, pe alocuri, doar modul de practică.

În Joia Mare se prăznuiesc spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani si vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii.

Tradiţii de secole, păstrate în Braşov

În Braşov, obiceiurile sunt atent respectate, junii Braşovului, încondeiatul ouălelo