NewsExistă un ritual, perpetuat de tradiţia populară, care are loc în ultima zi de joi din postul Paştelui, denumit Joimăriţa.Joimăriţa sau Joimărica este un personaj întâlnit doar în mitologia românească, nume ce derivă din Joi-Mari (Joia Mare).

Joimăriţa a fost la origini o zeitate a morţii, care supraveghea focurile din Joia Mare, aprinse pentru cinstirea strămoşilor, dar treptat a devenit un personaj justiţiar, ce luptă împotriva lenei. Ea este patroana torsului şi a ţesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor. Locuieşte în munţi şi apare sub aspectul unor roţi de fum, foc şi sub forma unei femei voinice şi slute. Nu trebuie confundată cu Sfânta Joi.Personajul este întruchipat, simbolic, în comunităţile rurale din Transilvania, de o femeie urâtă şi puternică sau chiar de un bărbat, care se deghizează într-o vrăjitoare hidoasă şi rea ''cu gura cât grapa şi dinţii cât lopata'', purtând cu ea o serie de instrumente (o găleată cu jăratic, un cleşte, un ciocan, un cuţit, un vătrai, un sac cu cenuşă etc.) menite să pedepsească femeile leneşe care nu şi-au terminat torsul şi ţesutul până în Joia Mare. Ea arde degetele leneşe, pârleşte părul şi unghiile şi dă foc fuioarelor de lână găsite netoarse.

Citeste mai mult pe: Agerpress.ro

NewsExistă un ritual, perpetuat de tradiţia populară, care are loc în ultima zi de joi din postul Paştelui, denumit Joimăriţa.Joimăriţa sau Joimărica este un personaj întâlnit doar în mitologia românească, nume ce derivă din Joi-Mari (Joia Mare).

Joimăriţa a fost la origini o zeitate a morţii, care supraveghea focurile din Joia Mare, aprinse pentru cinstirea strămoşilor, dar treptat a devenit un personaj justiţiar, ce luptă împotriva lenei. Ea este patroana torsului şi a ţesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor. Locuieşte în munţi şi apare sub aspectul unor roţi de fum, f