Gheorghe Cojocaru susţine într-un interviu pentru Europa Liberă că gazoductul Iaşi-Ungheni este primul proiect de anvergură pe dimensiunea integrării economice cu Vestul din istoria recentă, care, însă poate fi un bun început doar cu condiţia să fie urmat de alte proiecte de infrastructură.
"În plină criză economică şi politică, o veste bună a ajuns în aceste zile la urechea cetăţeanului din Republica Moldova: a fost anunţată licitaţia publică pentru construirea conductei de gaze Iaşi-Ungheni, cu o lungime de peste 32 de kilometri, care va permite exportul de gaze din România către Republica Moldova, ca o sursă alternativă la cele existente până acum. Proiectul are o importanţă strategică pentru Republica Moldova, urmărind să asigure realmente securitatea sa energetică, atât de vulnerabilă astăzi, în raport cu factorii de risc de peste Nistru“, susţine istoricul Gheorghe Cojocaru într-un interviu pentru Europa Liberă.
În opinia istoricului „incidentul de la Varniţa, provocat de administraţia de la Tiraspol, poate fi şi o reacţie la demararea acestui proiect, care are susţinerea Uniunii Europene, urmărind să atenţioneze guvernul asupra unor costuri suplimentare, pe care va trebui să le suporte, în cazul distanţării de spaţiul energetic din Est”.
Totodată Gheorghe Cojocaru susţine că gazoductul Iaşi-Ungheni este primul proiect de anvergură pe dimensiunea integrării economice cu Vestul din istoria recentă, care, odată cu consolidarea securităţii energetice a statului, promite să schimbe ceva în sistemul economic naţional.
"Un singur proiect pe această dimensiune poate fi un bun început, cu condiţia să fie urmat şi de altele, în domeniul transporturilor sau reţelelor electrice, de exemplu, pentru a obţine schimbări în mai bine în viaţa oamenilor şi, bineînţeles, în percepţia publică asupra căii de urmat”, mai afirmă Gheorghe Cojocaru.
