Singura biserică în care se mai păstreză un obicei vechi de sute de ani este Biserica din Groapă, unde azi, în Joia Mare, preoţii au sfinţit Paştile pentru ciobanii care sunt în transhumanţă şi nu au timp să coboare pentru a se împărtăşi.

Potrivit tradiţiei, soţiile de ciobani iau pâine, vinul şi lumânarea sfiinţiţă şi urcă muntele pentru a duce Paşti Sfinte, iar duminica, în rând cu ceilalţă credincioşii, ciobanii iau Paştile pe nemâncate.

Preotul Paroh al Bisericii de pe Groapă, Mitea Constantin, ne-a explicat că se ţine acest obicei străbun pentru ca toţi credincioşii să aibă ocazia ca în Ziua Învierii să se bucure de ceea ce se cunoaşte în tradiţia creştină drept ”trupul şi sângele Mântuitorului”.

”E unica biserică unde se sfinţesc Paştile în Joia cea Mare pentru ciobanii care sunt în transhumanţă. În joia cea Mare este o zi deosebită, a avut loc Cina cea de Taină, iar vinerea nu se împărtăşeşte”, a explicat preotul paroh Mitea Constantin.

Potrivit acestuia, pentru ciobani nu este obligatorie spovedania şi împărtăşania necesară înainte de a mânca Sfintele Paşti, deoarece între aceştia şi Dumnezeu este o legătură mult mai apropiată în fiecare zi.

”Unii se împărtăşesc, alţii nu, dar majoritatea iau Paştile fără să se împărtăşască pentru că nu au timp de coborâre, ei sunt în vârf de munte şi se mărturisesc lui Dumnezeu. Un cioban întotdeauna, în răsăritul soarelui, zice Tatăl Nostru, se încredinţează lui Dumnezeu, iar seara mulţumeşte Lui Dumnezeu”, a spius Constantin Mitea.

Paştile din Joia Mare se fac şi pentru deţinuţii din închisori, pentru copiii nou-născuţi, bolnavi şi pentru pompierii care ar putea să fie ocupaţi în ziua de duminică.

Singura biserică în care se mai păstreză un obicei vechi de sute de ani este Biserica din Groapă, unde azi, în Joia