12 - 13 lei/kg costă mielul în viu la locul de sacrificare autorizat temporar la Slatina, iar carcasa ajunge până la 24 lei, cei mai nemulţumiţi declarându-se, însă, producătorii, care se plâng că n-au loc de samsari să-şi vândă marfa.
Început de zi prost pentru crescătorii de animale sosiţi la abatorul vechi de la Strehareţi, din Slatina, unde funcţionează în acest an unul din cele cinci locuri de sacrificare a mieilor autorizate temporar în judeţ. Maşini de tot felul, portbagaje pline ochi cu miei, ţarcuri improvizate lângă garduri, unde se chinuie să respire, înghesuiţi şi deja topiţi de căldura amiezii, alţi miei, oameni agitaţi, vorbind permanent la telefon despre câţi miei şi de pe unde trebuie să mai aducă, cumpărători puţini în agitaţia mare creată de puţinii producători, mulţimea de samsari şi măcelari. Câţiva miei atârnaţi în cârlige în curtea abatorului, alţi miei „în lucru” chiar la locul de sacrificare, halate mai mult roşii decât albe, îndemnuri de la cumpărători în uşa abatorului, despre cum îi vor tăiaţi „şi să ne daţi tot, luăm tot-tot, că mai facem şi ciorbă”.
Afară adevăraţii crescători încă se uită lung şi aşteaptă nici ei nu mai ştiu ce.
„De la Oporelu am venit, am vreo 30 de miei, dar n-am vândut nimic până acum. Nu vând, nu vând, mă duc cu ei acasă, ce să fac, să-i arunc în şanţ?! Aşa e apreciată munca noastră, cheltuiala pe care am avut-o toată iarna! Nu puteam să-i dăm la abator în viu, să ne dea banii? Dar aici se face bişniţă, fac alţii banii”, se plânge un crescător venit din nordul judeţului.
„N-ai ce să faci aici. Aşa e de ani de zile, noi tot spunem că e plin de bişniţari, dar nu ne-aude nimeni. Ne-au adus în fundătura asta, de nu te găseşte nici dracu’. Dă omul 30 de lei la taxi, e un kilogram şi jumătate de carne. De ce nu autorizează ei loc de sacrificare în comună, cu măcelar plătit de noi, c