Vasile Anestiade susţine că Academia de Ştiinţe a Moldovei trebuie reformată din temelii. O altă idee fundamentală a ilustrului savant este că integrarea europeană nu se poate face prin promovarea unui idiom fictiv, stalinist.

Academicianul Vasile Anestiade – descendent din elinii Bosforului şi ai Atenei – este un reputat specialist în morfologie, patologie, patobiologie, angiologie, biogerontologie. Dar mai presus de toate este un spirit umanist, o minte pătrunzătoare, un adevărat pilon de rezistenţă al comunităţii intelectuale din Basarabia. Născut la 4 mai 1928 la Sărătenii Vechi, judeţul Orhei, într-o familie care a mai dat medici renumiţi, între care chirurgul Nicolae Anestiade (autorul primei operaţii pe cord din Moldova postbelică). Timp de 23 de ani rector al Universităţii de Stat de Medicină din Chişinău, azi, decanul de vârstă al Academiei de Ştiinţe din Moldova (cu o vechime de 47 de ani), domnul profesor Vasile Anestiade pledează pentru reformarea din temelii a acestei instituţii, pentru transformarea ei în „Academia Moldovei“, de inspiraţie neoclasică. Aniversarea a 85 de ani ai Domniei Sale ne-a prilejuit acest dialog, găzduit de ziarul "Adevărul“, căruia îi mulţumim pentru generozitate.

Stimate domnule profesor Vasile Anestiade, noi doi am realizat mai multe interviuri în anii de când ne cunoaştem. Unele au apărut în revista „Contrafort“, au devenit adevărate texte programatice, atacând probleme de stringentă actualitate şi importanţă. De la înălţimea celor 85 de ani, pe care-i împliniţi, mai credeţi că demersurile unor intelectuali reuşesc să schimbe lucrurile în această periferie a Europei, care este Basarabia?

Cred că doar intervenţiile unor intelectuali, care şi-au construit faima şi recunoaşterea publică prin meritele muncii lor, mai au capacitatea azi să schimbe ceva. Dacă-i iei politicianului funcţia pe care o deţine îi vor răm