Într-un sat din judeţul Alba copiii primesc, de PAŞTE, o pomană dată în numele celor morţi şi a celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică, iar după slujbă are loc "fugăritul mirelui" - tânărul din sat care s-a căsătorit ultimul în anul anterior este fugărit de doi feciori necăsătoriţi.
În satele din judeţul Alba se păstrează obiceiuri unice şi inedite legate de Sărbătorile de Paşte, unele implicând vârstnicii satului, precum "Păştenii" de la Vinerea, iar altele copii sau tineri precum "pomeana copiilor", "fugăritul mirelui" şi "jucatul lopţii în bâtă" de la Presaca Ampoiului.
În satul Presaca Ampoiului din comuna Meteş, în a doua zi de Paşte comunitatea participă la "pomeana copiilor", "fugăritul mirelui" şi "jucatul lopţii în bâtă".
Bătrânii satului povestesc că "pomeana copiilor" este un obicei unic în România, care începe în Duminica Floriilor, când gospodinele din sat duc făină la "prescurariţă" - femeia din localitate care coace prescurile pentru biserică.
Aceasta face câteva sute de colaci, dar şi unii de dimensiuni mici care vor fi folosiţi la "pomeana copiilor". În a doua zi de Paşte, după slujba religioasă, colăceii sunt aşezaţi pe iarbă, în curtea bisericii, pe două rânduri, iar în interiorul lor femeile satului aşează ouă roşii. Toţi copii din sat se aşează ulterior, câte unul, în spatele colacilor, primind "pomeana", sfinţită de preoţi.
Primarul comunei Meteş, Traian Ursaleş, afirmă că sărbătoarea este interpretată din punct de vedere religios ca o celebrare a cultului morţilor, pomana dată copiilor simbolizând o pomană dată în numele celor morţi şi a celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică.
După terminarea slujbei religioase, urmează "fugăritul mirelui" - o cursă în care tânărul din sat care s-a căsătorit ultimul în anul anterior este fugărit de doi feciori necăsătoriţi. Dacă este prins, mi
