Sărbătoarea populară numită şi Paştele Blajinilor este dedicată spiritelor strămoşilor. În cele mai multe zone din ţară, această sărbătoare este ţinută în ziua de după Duminica Tomei. Blajinii trăiesc pe un ostrov traversat de apa Sâmbetei sau chiar sub pământ, lângă rai. Rohmanii sau blajinii se întâlnesc cu femeile lor numai o dată pe an, de Paşte. Numai că ei nu ştiu să calculeze când cade Paştele, aşa că oamenii le dau de veste aruncând coji de ouă roşii în apa râurilor.

La Paştele Blajinilor se depun ofrande pe morminte, se plâng morţii, se dă de pomană şi se întind mese festive (rituale) în cimitir, lângă biserică sau pe câmp.

După un an de post şi de izolare, bărbaţii blajini se întâlnesc cu femeile blajine. Ei se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe pământ sau date de pomană. Astfel, oamenii îşi imaginau în trecut că petrec Paştele împreună cu strămoşii lor, în ziua în care se deschid cerurile. Sărbătoarea populară numită şi Paştele Blajinilor este dedicată spiritelor strămoşilor. În cele mai multe zone din ţară, această sărbătoare este ţinută în ziua de după Duminica Tomei. Blajinii trăiesc pe un ostrov traversat de apa Sâmbetei sau chiar sub pământ, lângă rai. Rohmanii sau blajinii se întâlnesc cu femeile lor numai o dată pe an, de Paşte. Numai că ei nu ştiu să calculeze când cade Paştele, aşa că oamenii le dau de veste aruncând coji de ouă roşii în apa râurilor.

La Paştele Blajinilor se depun ofrande pe morminte, se plâng morţii, se dă de pomană şi se întind mese festive (rituale) în cimitir, lângă biserică sau pe câmp.

După un an de post şi de izolare, bărbaţii blajini se întâlnesc cu femeile blajine. Ei se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe pământ sau date de pomană. Astfel, oamenii îşi imaginau în trecut că petrec Paştele împreună cu strămoşii lor, în ziua în care se deschid cerur