de N. I. DOBRA
03 mai 2013 20:08
0 vizualizari
A-A+ Într-un loc, italianul Giovanni Boccaccio, renumit datorită volumului "Decameronul", scrie: "Femeia e un animal departe de perfecţiune, înflăcărat de mii de patimi care-s dezgustătoare şi josnice numai când ni le amintim, darmite când vorbim despre ele; şi, dacă bărbaţii ar lua aminte la acest lucru cum se cuvine, nu s-ar duce la ele mânaţi de asemenea plăceri şi pofte (...)".
Sigur, e plină lumea de bărbaţi misogini, dar mai mulţi suntem cei care apreciem rostul şi rolul femeii în circuitul vieţii şi nu numai. Viaţa ar fi atât de neinteresantă, de fadă, fără prezenţa femeilor, cu toate defectele lor reale sau inventate de inşi precum Boccaccio ori Tertulian, care consideră că femeile se cuvine să fie atrăgătoare doar pentru bărbaţii lor. "Şi, cu cât le plăceţi lor, cu atât mai puţin veţi fi preocupate să plăceţi altora." (Ăsta e un nonsens: păi, femeile de aceea au fost create, pentru a fi atrăgătoare şi a plăcea bărbaţilor, iar ele ştiu prea bine acest lucru.)
Dar, să-i lăsăm în plata Domnului pe misogini şi homosexuali şi să vedem câteva obiceiuri în a cuceri o femeie.
În Africa, triburile de pigmei le adună pe adolescente într-o colibă încăpătoare, situată la marginea aşezării lor, unde câteva bătrâne le iniţiază în tainele amorului. Apoi, tinerilor li se permite să vină şi să-şi caute nevastă. Pretendenţii sunt întâmpinaţi de muierile în vârstă, care-i biciuiesc, ca să-i testeze dacă sunt cu adevărat bărbaţi şi rezistă la durere. Abia apoi li se îngăduie să-şi petreacă noaptea în compania "logodnicelor".
La o altă etnie, o dată pe an se organizează o serbare care durează şase zile. Familiile îşi prezintă băieţii pentru însurătoare în faţa unui juriu alcătuit numai din fete. Una câte una, fetele din juriu îşi aleg câte un băiat care le place şi dispar cu el în pădure. Uneo
