Spre satisfactia mea, inceputul a fost facut. Semnalul de alarma pe care l-am tras nu a rams fara urmari. Uimitor si imbucurator totodata: in aparare libertatii presei, judecatorii s-au aliat cu jurnalistii. Este cel mai interesant demers al societatii civile din ultimii ani. Chiar daca decizia Curtii Constitutionale, de sanctiona delictul de presa, ramane in picioare, sub aspect moral, reintroducerea in Codul Penal a infractiunilor de calomnie si insulta ramane o actiune moral compromisa.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe buna dreptate, in urma cu doi ani, a stabilit ca “ jurnalistii nu trebuie pedepsiti penal pentru publicarea unor informatii si idei de interes public intrucat acest lucru ar genera, la fel cum spune si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, descurajarea jurnalistilor de a mai discuta public chestiuniile care afecteaza viata comunitatii”. Consecinta este autocenzura. De altfel, calomnia si insulta nu sunt incriminate nici in Noul Cod Penal ce va intra in vigoare anul viitor.
Este bine ca, dupa cateva zile in care a parut ca este amortita, presa a reactionat, dar nu in sensul de a initia ea insasi un demers, ci pentru a sustine petitia online initiata de cunoscutul judecator Adrian Neacsu. Din punctul de vedere al apararii libertatii de exprimare, este bine si asa. Chiar daca ramane valabila afirmatia, pe care am facut-o zilele trecute, conform careia in ultima vreme presa din Romania pare a fi lipsita de anticorpi. Incapabila sa reactioneze in mod organizat atunci cand este vorba de interesul tuturor. Senzationala este insa interventia in forta a magistratilor care, iata, apra ei insisi o libertate care apartine altei puteri in stat. Asa-zisa a patra putere. Cea a presei. O putere informala. Neprecizata in Constitutie, dar garantata de toate Constitutiile.
Cum poate fi explicat acest fapt, fara precedent, al interventiei in
