Astăzi, creștinii ortodocșii din întreaga lume prăznuiesc Vinerea Mare, o zi cu o încărcătură simbolică aparte pentru tradiția creștină.

De altfel, fiecare dintre zilele Săptămânii Mari – Săptămâna Patimilor – are o semnificație anume, astfel încât spiritul îndoliat al zilei de Vinerea Mare este urmat de celebrarea miracolului aprinderii Sfintei Lumini în mormântul Mântuitorului Iisus Hristos, chiar în Sâmbăta Mare, la prânz, urmată de procesiunea prin centrul vechi al Ierusalimului. Iar aceasta este o tradiție care durează de aproape 2 000 de ani.

Sfânta Lumină se aprinde în fiecare an la Ierusalim, în mormântul lui Iisus, mărturisind că acolo se află locul Învierii Mântuitorului.

În toată Săptămâna Patimilor, la Ierusalim, la fel ca în toată Biserica Ortodoxă, se fac rugăciuni, iar mii de pelerini participă la numeroasele procesiuni sfinte.

Una dintre cele mai importante este procesiunea din Joia Mare, când se face în mod ritualic spălarea picioarelor, în amintirea lui Iisus, care a spălat picioarele ucenicilor săi după Cina cea de Taină – pe Muntele Sionului, în Foişorul cel de Sus, care a devenit astăzi loc de pelerinaj.

Vinerea seara, la ora 21.00, începe slujba Prohodului, în cadrul căreia credincioşii ocolesc Sfântul Mormânt de trei ori, alături de clerul ortodox, în fruntea căruia se află Patriarhul Ierusalimului, Theophilos al III-lea.

Sâmbătă dis-de-dimineaţă, după slujba Prohodului, toate luminile şi toate candelele din Sfântul Mormânt şi din toată biserica se sting, se aşează vată curată pe piatra de deasupra Sfântului Mormânt, apoi se pecetluieşte uşa mormântului în faţa clerului şi a întregii mulţimi cu două panglici de pânză albă, cu peceţi din ceară la capete, aşezate încrucişat.

Din acest moment, poliţiştii israelieni păzesc Sfântul Mormânt cu stricteţe, pentru ca nimeni să nu se mai poată apropia de uşa închis