Prima duminica de dupa "Florii" este marea sarbatoare a Invierii, a triumfului asupra mortii, a biruintei fortelor binelui. Din batrani, la sate a ramas obiceiul ca dis-de-dimineata, in duminica Pastelui, inainte ca restul casei sa se trezeasca, stapana casei sa puna pe pragul casei o bucata de pamant cu iarba adusa din gradina, sa afume grinda casei cu lumanarea de la liturghie si usor, toti membrii familiei se intalnesc, se spala pe fata intr-un vas in care s-a pus apa, busuioc, un ou rosu si un banut de argint. Toata lumea spune apoi rugaciunea Tatal Nostru si se ia Sfanta Impartasanie, se ciocnesc oua rosii si se anunta Invierea lui Iisus.
In aceasta zi nu se matura pentru a nu alunga spiritele mortilor, iar cojile de oua se strang si se arunca pe o apa curgatoare pentru a ajunge in tara Blajinilor vestindu-le si lor ca este Pastele, explica traditiile de Paste, conf.univ.dr. Paula Popoiu, directorul Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti".
Duminica Pastelui este incununarea unei saptamani in care incarcatura religioasa se impleteste cu traditii pastrate de sute de ani. Astfel, In Joia Mare, ziua Judecatii lui Iisus, femeile se duc la cimitir pentru a reinoda legatura cu stramosii, dau de pomana 40 de colaci peste groapa copiilor si oale impodobite cu apa tamaiata (purificare prin apa si fan). Credinta populara spune ca acum se deschid portile Raiului si cele ale Iadului iar spiritele mortilor vin pe pamant, alaturi de cei dragi, unde vor ramane 40 de zile. Si daca in zilele noastre data trecerii in nefiinta o poti afla folosind internetul si diverse programe, in vremurile stravechi, azi se practica, dar mult mai rar, se aruncau cununi de flori peste casa pentru a vedea cine moare in acel an.
In Vinerea Mare (sau neagra) se tine post negru si se spun rugaciuni si se inrosesc ouale, iar Mai tarziu, la biserica se tine Denia Prohodulu
