De pe prima masă de după postul Paştelui în Ardeal nu lipsesc oăule roşii, ciorba de miel, şunca fiartă, friptura de miel, cozonacul şi vinul. Unu dintre cei mai pricepuţi bucătari din zonă, Mircea Groza, explică tradiţiile de Paşte şi cum să faci să nu ajungi la spital dacă ai ţinut post şi te pui la o masă ardeleanscă îmbelşugată.

Prima masă de după cel mai greu post din an începe la biserică. „La slujba de înviere se duc coşuri cu bunătăţi pentru a fi sfinţite. În coş găseşti câte o bucăţică din fiecare produs pregătit de familiei. Coşul se întoarce acasă şi din bunătăţile sfinţite gustă fiecare membru al familiei“ povesteşte Groza. Înainte de a începe masa de după Înviere, fiecare membru al familiei să spală pe mâini într-un lighean cu apă neâncepută, adică fie apă de la fântână, fie de la izvor, nefolosită în alte scopuri. „Se pune în apa,o frunză de urzică, ca să fii aspru tot anul, un ou roşu care înseamnă harana şi un bănuţ, în unele familii chiar mai sunt păstraţi bănuţi de aur – care simbolizează belşug. Membrii familiei se spală simbolic pe mâini şi pe ochi într-un ceremonial sorbru. După acest moment se întorc spre capul familiei ce are paharul cu paşte sfinţite de la biserică şi care ia cu linguriţa pâine şi vin şi repetă „Cristos a înviat“ de 3 ori, iar cel care e în faţa lui răspunde „Adevărat a înviat“ de 3 ori, cei doi făcându-şi cruce. Capul familiei ia paştele şi oferă în ordine creascătoare fiecărui membru, de la cel mai mic la cel mai mare“, povesteşte bucătarul.

Cum arată masa ardelenească de Paşte

Pe masa oricărui ardelean de Paşte nu lipsesc: ouăle, şunca fiartă cu mirodenii, drobul de miel, uneori şi cârnaţul fiert, ciroba de miel, friptura de miel, pasca sau cozonacul şi vinul. „Toate încep cu ciocnitul ouălor, care se mănâncă cu pâine de casă sau cu prescură. Nu se pune mâna pe sare. Totul se se