În popor există credinţa că raiul se deschide odată cu Învierea Domnului şi rămâne aşa până în Duminica Tomii (prima duminică după Paşte). După o veche datină, uşa din mijloc a altarului bisericii este scoasă toată săptămâna.

Prima săptămână după Paşte este numită Săptămâna Luminată. În aceste zile nu se fac nunţi. În plus, fiecare zi are denumirea ei şi activităţile trebuie să se desfăşoare după datinile străvechi, pentru a asigura prosperitate şi sănătate.

Lunea Albă vesteşte Învierea

A doua zi de Paşti „se umblă cu pasca”, adică are loc petrecerea în cadrul familiei lărgite. Merg mai întâi fiii la părinţi, nepoţii la bunici şi finii la naşi. Aceştia iau de obicei cu ei o pască, câteva ouă roşii şi o sticlă cu vin. În unele zone ale ţării, există obiceiul udatului. Se spune că cine moare în această zi merge în rai nejudecat. Totodată, aceasta este ziua tuturor sfinţilor.

În Marţea Oprită nu se lucrează

Această zi, numită şi Marţea Dracului, deschide o serie amplă de sărbători în cele trei, şapte sau nouă marţi de după Paşte, legate de calendarul agricol. Respectarea lor fereşte semănăturile, viile şi livezile de furtuni, de grindină şi de îngheţ. Cei care nu muncesc în această zi sunt apăraţi de boli, iar avutul lor prosperă.

Femeile fac pomeni în curtea bisericii şi dăruiesc colaci, băutură şi mâncare pentru săraci. Nimeni nu lucrează la câmp şi nici în casă.

Sfânta Miercuri sau Nunta şoarecilor

Tradiţia spune că în această zi femeile nu merg la câmp, pentru a fi ferite de boli de picioare. Numele sărbătorii vine de la credinţa că aceia care nu o respectă vor avea recoltele distruse de şoareci. Paparuda (paparuga sau dodoloiu, cum se numeşte în unele regiuni) se serbează totdeauna în această zi. Şi tot acum, tinerii merg în pădure după flori şi nouă buciumei (beţe uscate de alun).