Umblă vorba, cum zic frații noștri basarabeni, că Paul Goma ar fi primit „din nou” cetățenia Republicii Moldova și că de la vară se va stabili cu familia la Chișinău. Acolo romancierul va conduce Centrul de studiu al comunismului din Basarabia și Bucovina. Deocamdată Centrul n-are sediu, iar lui Goma i se caută casă. Totuși bătrînul disident, născut în 1935 în Basarabia, n-avea cum să primească „din nou” cetățenia Republicii Moldova, pentru simplul motiv că, atunci cînd Basarabia a fost anexată de sovietici, Goma era cetățean român. Din 1977, autorul lui Ostinato locuiește la Paris și tot de atunci n-a mai călcat prin România.

Securitatea a încercat să-l compromită și a făcut cel puțin două tentative de a-l ucide. Goma, care a spus că nu se va întoarce în România sau în Basarabia pînă cînd comunismul nu va dispărea definitiv din ele, s-a plictisit să mai aștepte ziua aceea. De ce n-a ales Bucureștiul? Fiindcă aici și-a pus în cap o mulțime de scriitori, pe care atît i-a încondeiat în Jurnal sau prin interviuri, pe unii pe drept, pe alții dintr-o impresie, încît a redevenit membru al Uniunii Scriitorilor din România de-abia în 2011. Cum cu scriitorii basarabeni Goma n-a prea avut de-a face, a acceptat invitația lor de a se muta la Chișinău. Totuși, Goma n-a fost disident în Basarabia, ci la București, încît chiar dacă mulți din țară nu-l suportă, locul lui ar fi fost aici, nu peste Prut. Fiindcă aici a fost Goma vînat, arestat și bătut de Securitate, ca să nu mai scrie împotriva ceaușismului! Și pentru că de aici Ceaușescu a dat ordin să fie lichidat Goma după ce a ajuns la Paris. Ar trebui să ne crape obrazul de rușine pentru această victorie a securiștilor răposați, reșapați și decorați asupra datoriei noastre de onoare, de a-l convinge pe Goma să se întoarcă în țară.

Publicat în Cațavencii, nr. 17(95) 2013

Umblă vorba, cum zic frații n