Mii de pelerini sunt așteptați, în noaptea de Înviere, la singura mănăstire din Eparhia Roman. Mănăstirea de la Giurgeni adăpostește o icoană veche (foto), recunoscută pentru miracolele pe care le înfăptuiește.
Călugării de la mănăstirea din satul Giurgeni, comuna Valea Ursului, se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Ca în fiecare an, mii de pelerini vin să ia lumină în noaptea de Înviere de la Mănăstirea Giurgeni, un loc de reculegere căutat de oameni veniți din toate colțurile țării.
Mănăstirea din Giurgeni, așezată pe coama unui deal, nu a fost dintotdeauna un punct de atracție pentru credincioși. “Odată cu venirea la mănăstire a părintelui Antonie, acest loc a ajuns în atenția oamenilor. Până atunci, mănăstirea s-a aflat într-un total anonimat. Părintele Antonie a fost omul care a sfințit locul. A reușit, în scurtă vreme, să polarizeze atenția celor care au trecut pragul mănăstirii și i-a determinat să revină”, a spus Viorel Smeria, primarul comunei Valea Ursului.
Părintele stareț Antonie Jeflea este un bănățean care și-a găsit liniștea în mănăstirile Moldovei. “Sufletul omului este o cameră din casă pe timpul iernii. Dacă afară e frig și cald în casă este bine, dar, dacă frigul de afară pătrunde în casă, nu putem trăi”, spunea cu câțiva ani în urmă părintele Antonie, starețul mănăstirii din Giurgeni.
Închisă de comuniști, redeschisă de credincioși în 1995
O adevărată minune este faptul că Mănăstirea Giurgeni se află astăzi “în picioare”. Mănăstirea, cu hramul “Nașterea Maicii Domnului”, sărbătorit pe 8 septembrie, a fost desființată de comuniști în 1959. Decretul 410 din 1959 i-a forțat pe călugări să plece la alte mănăstiri, casele maicilor rămânând în paragină.
Mănăstirea Giurgeni s-a redeschis în aprilie 1995. Cererea credinicoșilor care au susținut reînființarea mănăstirii a fost acceptat
