La 30 de ani, Javier-Augusto Gonzalez Panton a reuşit să cîştige primele trofee cu echipa de la malul mării. Îi e dor de Havana natală şi povesteşte prin cîte a trebuit să treacă pentru a mai juca volei.
Înfometată după trei ani de secetă fără trofee, campioana CVM Tomis Constanţa a făcut o mutare spectaculoasă la începutul sezonului şi a adus un cubanez să ordoneze jocul. Gruparea de pe litoral l-a smuls pe coordonatorul Javier-Augusto Gonzalez Panton din high-life-ul voleiului masculin european, campionatul Italiei. Javi şi-a intrat rapid în rol, a devenit căpitanul echipei şi a condus CVM Tomis către al patrulea event din istoria clubului.
Fuga în Italia!
Născut în Cuba comunistă, Javier a luat la rînd naţionalele de juniori ale ţării sale şi la 21 de ani şi-a făcut loc între seniori. Voia însă mai mult: libertate. Iar viaţa de sportiv i-a oferit ocazia de a gusta din aerul lumii democratice. În 2005, în timpul desfăşurării Ligii Mondiale din Italia, şi-a făcut curaj şi a plecat.
"Jucasem deja un meci, dar eram decis să nu mă întorc în Cuba. Într-o seară, mi-am făcut curaj şi am fugit din hotel. Nu aveam paznici cu noi, dar înainte de deplasări ni se luau paşapoartele. Aşa că am plecat doar cu un mic bagaj, fără nici un act în buzunar", îşi aminteşte cubanezul.
Primul an şi jumătate a fost dificil. "Norocul meu a fost că am dat peste nişte oameni extraordinari la un club important din Italia. Mi-au dat casă, mi-au dat să mănînc, m-au lăsat să mă antrenez cu echipa. Cel mai greu era însă duminica, atunci cînd toţi colegii jucau, iar eu mergeam în tribună. Este un preţ pe care am acceptat să-l plătesc. După un an şi jumătate mi-a venit cartea verde şi am putut să joc din nou. La primul meci oficial, mi-au dat lacrimile de bucurie, am simţit că trăiesc din nou", povesteşte Javier.
Fără internet, fără tv satelit!
Cei opt ani p
