Imaginati-va o piesa de teatru care sa va ramana in memorie toata viata, indiferent daca v-a placut sau v-a oripilat. Pe urma ganditi-va ca nu exista nimic asemanator si uitati orice piesa de teatru vazuta, orice sala de spectacole, orice alte personaje, orice alte sunete sau efecte vizuale. Pentru ca nimic nu se aseamana cu o plimbare pana in Iad si inapoi.
Prea putini sunt cei care au vazut opera regizorului Silviu Purcarete - punerea in scena a capodoperei lui Goethe - pentru ca biletele pentru o reprezentatie in Sibiu sunt epuizate cu vreo trei saptamani inainte. Trebuie sa ai ceva noroc si perseverenta pentru a prinde un loc pe scaun.
Iar pentru ca orice teatru ar fi prea mic pentru desfatarea reprezentatiei, a fost aleasa o hala uriasa. Hala Balanta. Si poate ca niciun teatru nu ar fi facut fata la ce ar fi urmat.
Silviu Purcarete, laudat de presa britanica
Piesa te cuprinde in primele minute, fara sa stii ca esti pe cale sa fii atras si sa-ti vinzi sufletul asemenea personajului sau, doar pentru a sorbi mai departe replicile iscusite, sunetul, imaginile milimetric de artistice. Astfel, pretul cerut de Mefisto pentru toata bunatatile lumii pare a capata o ratiune.
Pe masura ce minutele trec, nu-ti vine sa privesti macar o secunda ceasul. Cei aproape 500 de spectatori asezati pe scaunele nenumerotate uita ca sunt intr-o hala industriala, nu vad peretii de tabla si geamurile sparte, uita si ca se afla in fata unei piese de teatru. Intepretarea draceasca a Ofeliei Popii - dracul Mefisto -, serpuieste in mintile privitorilor.
Presa britanica, despre "Faust-ul" lui Purcarete: Un proiect grandios
Pe britanici i-a fermecat spectacolul lui Purcarete, inca din 2009, numindu-l "cea mai acida experienta teatrala din aceasta viata". Britanicii, adica urmasii lui Shakespeare! E de inteles, s