Suporterii rapidişti l-au numit „farmec”. Restul, „fotbal”. În perioada în care Rapid nu se confrunta cu probleme financiare, iar Europa League nu era la o distanţă de un sezon, exista un mare of printre fani. Echipa făcea meciuri frumoase şi câştiga detaşat partidele contra unor formaţii precum Steaua, Dinamo, CFR ori Vaslui. Era perioada în care nu exista o dominaţie clară a unei singure echipe. Că era mai puternic campionatul pe atunci ori nu, pe asta nu o putem ştii cu siguranţă. Cert este că echipa din Giuleşti făcea ce făcea şi se încurca de câte o retrogradată ori formaţie care nu mai câştigase de multe etape. Era cunoscut faptul că echipele mici făceau puncte cu Rapid. Eventual după un meci al giuleştenilor în care încântaseră şi oferiseră speranţe reale pentru un loc bun în clasament. Astfel s-a născut „farmecul”. Unul care stă în picioare şi acum, după un sezon în care insolvenţa şi nesiguranţa financiară au fost subiecte la ordinea zilei pe lista jucătorilor şi conducătorilor rapidişti.

Oros, om în minus

Rapid venea la Braşov după o serie de şapte meciuri fără înfrângere. Era obişnuită cu un loc şase care îi era neutru. Nici Europa League, nici Liga II. Braşovul, la fel. Doar un loc mai jos şi o şansă de a-i egala pe giuleşteni în clasament. Suficientă motivaţie pentru a începe partida în atac. Şi de a-l continua la fel. Mai întâi Mateiu a ratat cu puţin poarta (min. 2), lăsând senzaţia că pe giuleşteni îi aşteaptă un meci greu. Şase minute mai târziu, graţie unei erori a lui Oros, Buga a deschis scorul contra fostei sale echipe cu un şut plasat, la care Pecanha nu a putut să facă minuni. Apoi Oros a continuat să gafeze. Pase greşite, mingi bubuite în adversari. Nu a fost nevoie de un efort prea mare al gazdelor pentru a pune presiune constantă pe rapidişti. Buga trece pe lângă majorare în minutul 13, iar răpunsul giuleştenil