Sfânta Cruce este unul dintre primele simboluri ale credinţei, datorită căreia am redevenit moştenitorii Împărăţiei lui Dumnezeu. Istoria Ei dezvăluie credinţa creştinului care nu a încetat să-şi raporteze existenţa la momentul care a schimbat istoria: moartea pe cruce şi Învierea Domnului. Sfânta Cruce este unul dintre primele simboluri ale credinţei, datorită căreia am redevenit moştenitorii Împărăţiei lui Dumnezeu. Istoria Ei dezvăluie credinţa creştinului care nu a încetat să-şi raporteze existenţa la momentul care a schimbat istoria: moartea pe cruce şi Învierea Domnului.

După moartea şi Învierea Domnului, ucenicii Lui au îngropat lemnul crucii la poalele Golgotei, dar se mai spune şi că soldaţii romani care L-au răstignit pe Iisus, ar fi aruncat cele trei cruci într-o cisternă săpată în piatră, din apropierea Golgotei, după punerea Lui în mormânt, conform ziarullumina.ro.

Astfel, acolo unde se colecta apa de ploaie necesară consumului oraşului au fost aruncate gunoaiele Ierusalimului, ceea ce a făcut ca sfintele cruci să fie acoperite. Destinul şi firea lucurilor orânduite de către Dumnezeu nu au lăsat lucrurile aşa: în anul 326, împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, ajunsă la Ierusalim în căutarea Locurilor sfinte, a poruncit să se sape în cetate. Aşa s-au descoperit cele trei cruci de lemn. Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul a fost aşezată peste un mort, care a înviat şi a rostit cuvinte de slavă lui Dumnezeu. Aceasta este crucea despre care Sfântul Apostol Pavel scrie:

Crucea descoperită pe Golgota a fost pusă în Bazilica „Sfânta Cruce" din Ierusalim, zidită de împărăteasă. Tot acolo au mai fost depuse un cui şi placa pe care Pilat pusese să se scrie INRI. În faţa bazilicii, a fost înălţată o cruce de metal, pe care împăratul Teodosie al II -lea a acoperit-o cu aur şi diamante în anul 417. Aşa cum spune şi pelerina